AUGUST

4 august 2008 - au citit:
Andrei Benedek (poezie şi proză);
Radu Chialda (poezie)


Andrei Benedek

GLOSA LEHAMITEI

1
Într-o ţară oropsită,
Curg lozinci patriotarde:
Demagogii iar recită,
Hoţii toacă miliarde.
I-a împins mereu în faţă
Setea mare de putere,
Le-au croit drum larg în viaţă
Minciuni crase, vagi himere.
2
Cei mai mari corupţi ai ţării
„N-au averi şi n-au păcate”;
Vot secret (deschis trădării)
Le-a păstrat imunitate.
Proclamată-i transparenţa,
Însă-i de trei ori smolită;
Am pierdut toată decenţa,
Într-o ţară oropsită.
3
„Frângeţi ciuma poluării!”
„Vrem o nouă dezvoltare!”
„Câmp deschis privatizării!”
„Uniţi în globalizare!”
Se promite lapte, miere,
Deşi clima rău ne arde;
Şi-n timp ce speranţa piere,
Curg lozinci patriotarde.
4
Parlamentul-sinecură
Macină mereu scandal:
Moţiunea de cenzură,
Votul uninominal.
Pentru cine-a dus-o bine,
Dictatura e ispită:
Întrecându-se pe sine
Demagogii iar recită.
5
Limuzine şi palate,
Diamante şi rubine,
Conturi în străinătate,
Chefuri monstre, cupe pline...
Buci şi ţâţe dezvelite,
Artificii şi petarde,
Rochii la Paris croite:
Hoţii toacă miliarde.
6
Urcă-n preţuri kilowattul,
Pâinea, laptele, benzina.
Pentru că-i sărac bugetul
Nimeni nu-şi asumă vina.
Păcălit de mitomani,
Afli sufocat de greaţă
Că necinstea pe şnapani
I-a împins mereu în faţă.
7
Lacomii-au mărit importul
De produse rafinate,
Şi dă faliment exportul
Văduvit de calitate.
Numai morţii sunt de vină
Pentru rele şi durere,
Cu prostia se îmbină
Setea mare de putere.
8
Judecăţi ce ţin cu anii,
Acte false în dosare:
Tot mai mulţi sunt mitocanii,
Mafia e tot mai tare.
Învârteli meşteşugite,
Treburi învelite-n ceaţă
Unor lepre parvenite
Le-au croit drum larg în viaţă.
9
Sinucideri cu duiumul,
Delincvenţi, beţivi, drogaţi,
Tineret ce-şi pierde drumul,
Proxeneţi şi câini turbaţi;
O reclamă deşănţată:
Vrăjitoare, sucuri, bere,
Prostituţie mascată,
Minciuni crase, vagi himere.
10
Minciuni crase, vagi himere
Le-au croit drum larg în viaţă,
Setea mare de putere
I-a împins mereu în faţă:
Hoţii toacă miliarde,
Demagogii iar recită;
Curg lozinci patriotarde
Într-o ţară oropsită.

Sibiu, 28 noiembrie 2007


HARABABURĂ
(Gazel)

Tristă degenerescenţă,
Te apropii de scadenţă?

Mulţi dintre aleşii noştri
Dau dovezi de impotenţă;
Este evident motivul:
Deficit de competenţă...
(Unii zic: „La astă lipsă
Poţi s-adaugi indecenţă:
Şi-au votat atâtea drepturi
De-au ajuns la dependenţă!”)
De aici avem urmarea:
Nu-i rost de eficienţă!
Între ce-au promis şi fapte
E o mare diferenţă!
Aşteptam să fie bine,
Dar sporim în delincvenţă:
Pentru ei... îmbogăţire,
Pentru rest... doar abstinenţă.
Cu reţetele în mână,
Văduviţi de asistenţă,
Fac bătrânii kilometri,
Dar n-au parte de clemenţă.
S-au mărit şi nişte pensii
(Înc-o grea experienţă),
Dar cresc preţurile groaznic,
Şi din nou... o corigenţă.
„Un efort – şi-nvingem răul!”...
Da’ de unde rezistenţă?...

În timp ce evazioniştii
Huzuresc în opulenţă,
Cei hrăniţi cu ceai şi aer
Par să facă penitenţă.
A-nceput chiverniseala?
Ori e simplă aparenţă?!
Să fie Fata Morgana
Zâmbind cu impertinenţă?
Până vom avea răspunsuri,
Ne impunem pacienţă
Şi sperăm ca brambureala
Să ajungă la scadenţă.

Sibiu, 28 noiembrie 2007

(Revista ACUS nr. 13/ I-III 2007, p. 9)


INIŢIALE EXCLUSIVISTE
S şi Ş
SUPRAVIEŢUIRE ŞIFONATĂ

Spectacol stupefiant: scumpirile severe stârnesc sughiţurile săracilor; speranţele strivite sfârtecă spiritele sensibilizate: şomerii stresaţi se spulberă spre soare-scapătă, sexagenarii suspină şi se sting subnutriţi, sclave supuse samavolniciilor se sinucid, scurtându-şi suferinţa...
Sus-puşii se sictiresc suav.
Şpaga sacră stimulează „sărbătoreşte” spoliatorii: sunt sfeterisite subvenţii substanţiale, şoferii şcoliţi scurt (şi... strict secret) sunt spintecătorii şoselelor, schilodiţii şchioapătă, stropesc sânge sau se sfârşesc şi se strămută-n subteran.
Sindicaliştii solidarizaţi solicită strident sporirea salariilor scârbavnice, scandând sloganuri stereotipe. Sancta simplicitas!
Şacalii sabotează soluţiile salutare, surâzând satanic.
Şcolarii surmenaţi socotesc sârguinţa slăbiciune, studenţii semidocţi susţin solemn: seriozitatea-i superfluă; se străduiesc "sublim" să scornească sisteme sofisticate sortite să substituie şmecheriile studiului solid. Scopul suprem: succese scârboase şi stricarea structurii sociale! Supraveghetorii sperjuri savurează satisfăcuţi şperţurile suculente.
Sfânta Scriptură, Sfântul Scaun, Sfântu’ Sisoe surda-şi sfătuiesc supuşii să se spovedească şi să-şi spele sufletele! Satana (supranumit Scaraoschi, şerif sordid, simbol 666) şuşoteşte (şoşoşo...), schizofrenicii scot şişurile şi săbiile şi sar să-şi smintească semenii, spărgând scăfârlii şi smulgând scalpuri!
Samsarlâcuri sinistre, smog sufocant, salmonelă, sifilis, sida, suporteri sportivi scandalagii (spaima stadioanelor): sublimă sminteală spirituală!
Se saltă ştacheta sâcâielii sexuale, sexului solo sanctificat, sexului senzaţiilor superlative supralicitate, stpefiantelor, siringilor spurcate; „stăpâne” scrântite satură sado-masochişti sclerozaţi, şfichiuindu-i straşnic; superbe şurubele suspendate-n sprâncenele şi-n sfârcurile şi-n sexul silfidelor - sclipesc senzual... şi sugestiv.
Superstiţioşii-şi scuipă-n sân.
Suscită silă slobozirea şarlatanilor: şurubul se strânge şovăitor... şi subit se slăbeşte straniu; „salubrizarea”-i sistată, sporovăiala-i stupidă.
Şnapanii-şi sorb şampania senini, saltimbancii se sclifosesc sarcastic.
Şobolanilor sătui! Saramuraţi-vă sticleţii, stopaţi-vă semeţia suburbană: societatea stilată seceră SUBCULTURA, SLINOASA SCROAFĂ. Suită-n stejar, se scălâmbăie scuturându-şi sânii supradimensionaţi, scărpinându-şi slăninile şi sperând să seducă scenariştii şi sponsorii serialelor siropoase. Spurcăciunea!
(Scuzaţi stilul... sută-n sută „senatorial”!)
Salamalec, sinistraţi scăpătaţi! Stacanele sorbitorilor s-au spart!
Sosesc sfielnic subvenţii, strategiile-s stângace, solidaritatea-i strâmtorată...
Să supravieţuim sănătoşi secetei, şuvoaielor sălbatice şi seismelor!

Sibiu, 3 august 2008


INIŢIALE EXCLUSIVISTE
M
MELOPEE MÂNIOASĂ

Mizeria milenară macerează mădularele muritorilor marginalizaţi (meseriaşi mediocri, masori miopi, măturători molâi, marinari migratori, mineri „magnetizaţi”).
Mincinoşii mârşavi mustăcesc motivat: ’mnealor mânuiesc mulţimile maltratate, meşteresc mass-media, mimează moralitatea.
Machiavelâcurile marilor „mahări”, manevrate magistral, măresc mişeleşte mascarada multimilionarilor, miliardarilor, magnaţilor murdari.
Moravurile moştenite, mentalităţile morbide molipsesc martorii manevrabili: magistraţi mituiţi minimalizează monstruozitatea metehnelor, mântuie mârlani mojici, muşamalizează matrapazlâcuri mefistofelice, motivează moşteniri misterioase.
Măgării, mişelii, mahalagisme, manevre, mascarade, mistreţi măcelăriţi, maidanezi muşcători, miniştri maziliţi; mocnesc molcom murmure, mâhniri.
Microbişti-mardeiaşi, măscărici maniaci, meciuri mototolite: mascaţi musculoşi monitorizează mediul, „miruind”... „manifestanţii”.
Mă minunez: mafii, meleaguri mioritice multilateral mistice, morfinomani, marijuana (miluieşte-i, Madonă mizericordioasă, miluieş-te‑i!).
Magazine măreţe, manechine marmoree meşteşugite, mărfuri minunate: mersi, momeală măgulitoare! Mare mulţămită!!!
Minori, minore manifestă moleşeală, melancolie mistuitoare, malnutriţie, malformaţii. (Mamma mia!)
Masculi misogini, mangafale mediatizate, moşnegi mizantropi, muzică martirizantă: mai mare mila!
Minţi maladive manevrează măritişuri mercantile, mistificări mamare (metamorfoza megamamelelor marcate mirific, modern).
Modă masculină maimuţărind moda „mesalinelor”: machiaj migălit, multicolor, microcercei, masaje masochiste meritorii („musiu matur, manierat”)...
Marasmul, moşit de mai-marii mârşavi, macină metodic masele...
............................
Măi Moş Martine, mai mormăi mult?
Mucles! Memorează metodic maxima medievală „Memento mori!” Mă-nţelegi? Mai menajează-te!

Sibiu, 15 februarie 2007


Pe româneşte... despre corupţi

„Bună ţară, ra tocmeală” - grăia cândva cronicarul. Valabil şi azi.
Ne-au dus cu zăhărelu’ şi cu preşu’: i-am votat şi ne-am găsit beleaua.
A tunat şi i-a adunat!
S-au găsit laolaltă unii cu cap pătrat, alţii cu câlţi la dovleac; unii cu fluturi, alţii cu sticleţi, ba chiar cu bube-n cap, ţicniţi sau zurlii.
Şi au pălăvrăgit vrute şi nevrute, verzi şi uscate, vorbe mari şi late, bătând
apa-n piuă de-au îngheţat şi apele şi-a stat şi soarele în loc... Le-a tocat gura bureţi.
S-au pornit ca surda-n joc, şi au promis marea cu sarea, fericirea pe pământ
şi-n ceruri, vânzând gogoşi şi făcând clăbuci la gură. Ne-au făcut capul calendar. Halal!
Au pescuit în apă tulbure; au umblat hăndrălău prin ţară şi prin lume cu
capu-ntre urechi; şi-au bătut picioarele pe drumuri de seară şi de noapte; s-au întins la caşcaval; au dat cinstea pe ruşine, au dat cu bâta-n baltă, au tot fost arătaţi cu degetul... dar şi-au făcut mendrele şi n-au avut de dat socoteală. Unii au spălat putina, dând bir cu fugiţii. Aferim!
S-au adunat ciotcă şi s-au mai şi călcat pe bătături, că erau prea mulţi şi nu le ajungea mălaiul. Aveau piper pe limbă şi venin în fiere.
Au tras la hăis, au tras la cea.
Au făcut-o fiartă. Ne-au băgat în boală.
Prezenţa lor... ca fasolea în ziua de Paşti. Le-a mers buhul.
Noi am rămas cu aţa mămăligii, cu sapa de lemn, cu vatra fără cenuşă. Ne cântă cucul în pungă, ne bate vântul în traistă, ne hrănim ca-n vremea lui Papură cel de odinioară. Tot strângem cureaua. Aţine-te popor!
Am înghiţit găluşca. Inima ni s-a acrit, ne-a apucat lehamitea şi ni s‑a făcut mierea aguridă. Am ajuns la aman.
Cum s-ar zice, ne-am dat foc la valiză în dorul lelii, ne-am bătut cuie-n talpă
şi-n cap, de ni s-au întors maţele pe dos şi-am făcut igrasie la mansardă.
Câte-un împuşcă-n-lună ne-a mai injectat speranţe. Şi am mai nădăjduit. Vai de lume!
Oare când s-o sparge gaşca? Oare când s-or duce opt cu-a brânzei nouă, unde‑a dus mutu’ iapa şi surdu’ roata, unde şi-a înţărcat dracu’ copiii, pe cele pustii?
Să-i mai întâlnim când o da din piatră lapte, când o face plopu’ pere şi răchita micşunele... Să rămână câţi am botezat noi!

Dixit
Benedictus

Sibiu, 12 ianuarie 2003

/Tribuna nr. 3619/18 ian. 2003. (Semnat Benedictus)/
/Justiţiarul sibian nr. 3(68) din 23.06.03. (Semnat Andrei BENEDEK)/
/Antologia "Junii Umorului", Editura Agnor - Sibiu, 2007, p. 45-46 (idem)/


Radu Chialda

Http-uri sau Cu îngeri pe tarabă

Mi-am deschis o caracatiţă
Şi-am început să vând „Lucruri”
Pe internet.

Făceam comerţ cu http-uri
Şi pene din aripi
De îngeri decăzuţi.

Ce îngeri!?
Scriau de draci
Şi-n draci,
Săracii îngeri ispitiţi.

Le promiteam fanta de struguri
Şi ei se îmbătau cu vin;
Îmi rămâneau câteva pene
Din ciufulirea lor,
Pe care le vopseam
În culorile purităţii.

Aveam afacerea în sânge.
În loc de globule
Roşii şi albe,
Prin vene-mi curgeau http-uri
Ale matricei economice.

M-am conectat
Şi-am început s-anunţ:
Vând pene de îngeri decăzuţi
Pictate-n sânge
Alb şi negru
La preţuri negociabile!


Gheorghe nu e Prometeu

Macabrele feţe tăioase
Pătate cu sânge,
Stăteau neclintite
Înfipte în om.

Iar Omul zâmbea…
Îmbătat de ambrozia fericirii.

Avusese nebunul curaj să-i înfrunte…
Iar Zeii l-au condamnat să trăiască
În propria sa legendă.

Însă legenda lui Gheorghe
Nu era încă tehnoredactată.

Şi acum,
Privindu-şi moartea la televizor
Îi implora pe zei:
Lăsaţi-l pe Gheorghe să moară!
El nu e Prometeu.


Pomelnic

Ioana şi Mitică,
Leana şi Petrică,
Cu fii lor Andrei şi Constantin,
Dumitru, Elena şi Dorin;
Lelea Mărie de din deal ,
Ghorghe, Vasile şi Floare,
Morţi fără lumânare;
Ion, Diana şi Simina,
Dispăruţi în primul război mondial;
Petruţa, Florin, Marina şi Ionel,
Andreea , Alina, Gheorghiţă şi Dorel,
Sunt toţi copii ai lui Emanuel;
Măicuţa Filofteia de la MoldoviţaŞi sora ei văduva Aniţa;
Frumoasa Mădălina din Arad,
Calin, Corina şi fiul lor Vlad;
Diana, Tomiţă, Nicuşor şi Valentin,
Geanina, Ancuţa, Simina şi Sorin,
Morţi fără spovedanie;
Sfântul Părinte Arsenie,
Soţia sa Narcisa
Şi fiica lor Ana-Melissa;
Laurenţiu, Răzvan, Elena şi Cristina,
Copii născuţi în taină de Cosmina;
Crina, Flavia şi Clarisa,
Radu, Andrei, Aurel şi Dan,
Cu toţi din seminţia lui Bogdan;

Doamnele: Tina, Teodora şi Dana
Şi văduva lui Gigi, Iuliana;
Primarul Alexandru şi fiul său Dorel,
Soţia sa Mioara şi fiica lor cea mica Catrinel;
Mircea cu neamu-i derbedeu
Şi prostul Florinel, să-i ierte Dumnezeu;
Cucoana Didi cu toţi s-a dezmăţat,
S-o ierte Dumnezeu de marele păcat.

Pomenesc aici:
Pe mama Ana,
Tata Gheorghe,
Sora Leana,
Dan , Ionel, Petruţ , Gigel,
Toţi patru fraţi
În America plecaţi,
Pe soţia mea Irina,
Sora ei moartă Dorina,
Fiicele drage:
Crina şi Catrinel,
Fii iubiţi:
Vasile şi Ionel,
Varul Dumitru, varul Costel,
Mătuşa Lili, unchiul Alin,
Mătuşa Ina, unchiul Sorin,
Naşul Andrei, naşa Simina,
Nepotul Dan, nepoata Tina,
Cumnata Eva, cumnatul Nicu,
Bunica şi bunicu'.

Iartă-i Doamne pe toţi
Cu ce-au greşit ...
De poţi,
Şi iartă şi pe mine
Că-i pomenesc pe toţi.
Iartă Doamne deopotrivă
Şi pe cei vii şi pe cei morţi
Căci suntem muritori cu toţi,
Iartă de poţi!
Iartă Doamne după greşeala lor,
Acum şi pururea şi-n vecii vecilor!

AMIN!


Tonomatul cu vise

Căutam să beau un vis
Cu doar un pliculeţ de zahăr
Şi am găsit un tonomat
În colţul străzii.

M-a surprins varietatea
De vise comercializate.
Dar nu avea vise cu balauri
Completând integrame,
Puţin amare
Şi cu frişcă de casă.

Am cumpărat totuşi
Un vis cu ciocolată caldă
Şi-o picătură de miere
De flori de câmp.

Am băut cu plăcere visul
Şi-am devenit
Un bondărel iubăreţ
Zburând din tonomat în tonomat
Să caut fericirea
Şi plăcerea.